A trebuit sa stau putin sa rumeg filmul asta musical pentru ca nu mi-am dat seama din prima daca mi-a placut ce am vazut sau daca a fost prea mult. Thinking back, da, imi place. Este foarte sangeros si scarbos pe alocuri, dar culmea este ca nu d-asta o sa-l tin minte. Ci pentru muzica. Repo! este intr-adevar o opera rock. Muzica mi-a adus aminte de Nine Inch Nails pe alocuri, deci nu avea cum sa nu-mi placa. Pe de alta parte nu sunt decat cateva melodii care raman cu tine dupa ce se termina filmul.

La capitolul asta seamana cu Sweeney Todd. Uite, acolo un musical cu super valori de productie, atmosfera dark si captivanta, dar muzica in sine nu este catchy si nu este un univers in care ai dori sa ramai, bun doar pentru o vizita scurta. Cam asa si cu Repo Genetic Opera cu precizarea ca se bazeaza si mai mult pe decoruri, costume si extravaganta personajelor decat Sweeney Todd.
Povestea este prea imbarligat to get into it, iti spun de pe acum ca este asa de slaba pe cat ti-ai imagina.In 2056 lumea este dependenta de operatii (de transplant de organe si estetice). Ca sa faca rost de bani pentru mica lor problema isi ipotecheaza organele. Daca nu platesti la timp, sucks to be you, vine un tip care te cioparteste in mijlocul strazii numit the Repo Man.

In general nu ma astept de la mare lucru de la musicaluri cand vine vorba de poveste. Exista un singur personaj in tot filmul care mi s-a parut cu adevarat cool si interesant, iar acela este The Graverobber. Mi se pare corect pentru ca The Graverobber este interpretat de unul dintre scenaristii filmului deci cine sa-si cunoasca si sa-si interpreteze personajul mai bine daca nu chiar tipul care l-a inventat?

In rest, cu exceptia lui Anthony Stuart Head care-l interpreteaza pe Repo Man, actorii s-au descurcat binisor. Da, chiar si Paris Hilton, care o joaca pe gagica evil din poveste, Amber Sweet. Un fel de bizarro printesa rasfatata. Nu mi-a placut de loc de ROtti Largo, tatal lui Amber si principalul villain al povestii, nici de personajul lui Sarah Brightman care nu este o actrita buna si n-am inteles nimic din ce cauta ea in filmul asta. Si nici sa nu incep cu alte personaje secundare care ma faceau sa scrasnesc din dinti cand apareau pe ecran. Fratii lui Amber de exemplu, unul mai enervant ca celalalt.

In afara de muzica mi-a placut si feeling-ul sau atmosfera generala a filmului. Este extrem de generos cu violenta si accentele gotice, dar in acelasi timp la cat de extravagant se vrea, se vede ca nu au avut buget. Efectele speciale sunt extrem de cheap si platourile par sa fie din carton. Asta adauga la farmecul filmului pentru ca te gandesti ca daca nu ai buget oi incerca sa fii mai retinut dar probabil s-au gandit: “fuck it”. Let’s go all the way.

It’s hard work sa pari asa de extravagant cu un buget de 8 milioane de dolari. Dar bai o chestie zic, oamenii care au facut filmul asta au doua chestii. Love for musicals, si the biggest balls in Hollywood. DIn pacate nici una din chestiile astea nu poate inlocui talentul. Poate daca ar fi avut niste melodii mai catchy, mai putine dialoguri cantate si personaje mai ok din punctul de vedere al personalitatii si al interpretarii as fi putut sa zic lucruri mai bune despre el. Asa nu pot sa zic ca este interesant dar nu e pentru toata lumea/